Primul recensământ din România după normele Eurostat. La ce ne aşteptăm

Eveniment în comunităţile româneşti
Imprimare PDF

Primul recensământ din România după normele Eurostat. La ce ne aşteptăm Al 12 le-a recensământ din istoria României va fi primul după criteriile europene. Țările UE au fost chemate anul acesta să-și numere cetățenii și să afle care pe unde sunt, ce muncesc, ce statut marital au, în ce case trăiesc, cât câștigă, ce educație au și în ce zeu cred. Bulgarii, germanii și englezii, de exemplu, au bifat deja această obligație europeană. Noi și ungurii o vom face în octombrie. Săptămâna aceasta ar trebui să înceapă campania de popularizare a evenimentului.

Pentru România acest recensământ are o semnificație aparte: e primul în care nu vor fi puși la socoteală cetățenii plecați de mai mult de 12 luni de acasă. Conform normelor Eurostat, de data asta fiecare țară va număra doar cetățenii cu domiciliul în realitate, nu în acte. Prin urmare e de așteptat ca România să piardă în jur de două-trei milioane de cetățeni plecați la muncă, și care vor fi contabilizați în recensămintele din țările în care trăiesc și muncesc.

Oficial motivul numărării populației este acela de a oferi un fundament științific politicilor publice. La nivelul UE sunt vizate datele necesare cunoaşterii potenţialului uman al întregii comunităţii europene, cu informaţii despre mişcarea migratorie între diferitele ţări membre şi în afara uniunii, cu un accent special asupra populaţiei apte de muncă.

În ciuda asigurărilor oficiale – că datele rămân confidențiale și au scop statistic – populația continuă să fie reticentă în fața întrebărilor considerate prea intruzive în viața privată. În țări precum Germania sau Marea Britanie s-au dus campanii împotriva recensământului, și a cheltuirii unor sume mari de bani pentru realizarea lui. Și în România, recensământul de probă desfășurat în mai 2011 a scos la iveală o ușoară împotrivire a populației, pusă însă de oficiali pe seama neinformării.

Totuși, deși mai sunt două săptămâni până la recensământ, informarea populației nu s-a îmbunătățit. Se știe doar că e obligatoriu să răspunzi la întrebări și că poți fi amendat dacă n-o faci.

La ce să ne aşteptăm – eventuale consecinţe ale rezultatelor

Populaţia, în cifre şi parametri tehnici: mult mai puţini, ceva mai bătrâni, un pic mai bogaţi

• o scădere a populației cu 2-3 milioane de locuitori va schimba radical demografia oficială a țării

• rata șomajului, calculată la populația activă, ar putea fi mai mare ca urmare a scăderii numărului populației active – plecată la muncă afară

• sistemul de învățământ și cel medical vor părea supradimensionate

• populația din mediul rural va fi mai scăzută decât cea din urban, pentru că emigrația pentru muncă s-a produs în special din zonele mai sărace

• PIB-ul pe cap de locuitor va crește, pentru că produsul intern brut se va împărți la mai puțini, deci aparent vom fi mai bogați

De ce ni se cere CNP-ul: Recensământul de probă făcut în mai 2011 a arătat discrepanțe mari între hărțile și evidentele oferite de autoritățile locale și realitatea de pe teren. Aceste discrepanțe stau la baza solicitării CNP-ului de către recenzor, prin această metodă se va crea și un registru național de date mai corect decât ce are acum Ministerul de Interne: „ați văzut ce de persoane decedate sunt pe listele de la MAI la alegeri. Recensământul e o bună ocazie să îmbunătățim acest registru", explică Ghețău.

Reprezentativitate politică – număr de parlamentari

• numărul de locuri în Parlament se stabilește prin lege, nu prin Constituție, deci Parlamentul poate decide să rămână tot așa sau să devină mai suplu

• Guvernul intenționează să-și asume răspunderea pe legea privind reducerea numărului de parlamentari, indiferent de rezultatele recensământului

• e de așteptat ca mutarea în străinătate a unui mare număr de cetățeni să determine o ajustare a votului diasporei, atât pentru alegerile interne cât și pentru cele europene, dar pentru asta e nevoie de decizii la nivel european

• nu se știe dacă mandatele de eurodeputați vor fi restrânse în cazul României, pentru că nu știe nimeni deocamdată pentru ce țară vor „juca" românii plecați la muncă: pentru România sau pentru țara gazdă

Deși o consecință firească a micșorării numărului de cetățeni ar fi o ajustare corespunzătoare a numărului de parlamentari, sociologii nu cred că asta va fi o urmare a recensământului. Sociologul Vasile Gherasim (deputat PDL) susține că Guvernul intenționează să-și asume răspunderea pe proiectul de lege privind reducerea numărului de parlamentari de la 469 la 300 maxim 315. „Până în decembrie Guvernul își va asuma răspunderea pe această lege. E o datorie față de ceea ce a decis poporul la referendumul din 2009. Iar dacă nu se face până în decembrie nu mai avem cum să o facem pentru că la anul sunt alegeri".

Pe http://cursdeguvernare.ro/romania-primul-recensamant-dupa-normele-eurostat-la-ce-ne-asteptam.html vedeti intregul material de analiză.